intestin
fot. pixabay.com

De obicei, gazul sau aerul intestinal din tractul digestiv nu sunt observate până când nu începem să-l arătăm sau să-l eliberăm rectal (flatulență). Întregul tract digestiv, de la stomac la anus, conține gaz intestinal, ca o consecință naturală a înghițirii și digestiei.

De fapt, unele alimente, cum ar fi fasolea, nu sunt complet descompuse până nu ajung la intestinul gros (colon), unde bacteriile acționează asupra lor (fermentează).

Producerea excesivă de gaz și flatulența crescută pot apărea din cauza:

  • capacității mai mari a unor bacterii de a produce gaz;
  • malabsorbția zaharurilor și polizaharidelor, de exemplu, la persoanele cu pancreatită cronică, cu insuficiență pancreatică, care suferă de boală celiacă;
  • hipertrofie bacteriană a intestinului subțire.

Excesul de gaz intestinal poate fi cauzat de consumul prea mare din unele alimente, incapacitatea de a digera complet unele alimente sau de perturbarea bacteriilor, care se găsesc în mod normal în colon. Să aruncăm o privire mai atentă la cauzele formării gazelor incomode în intestine. Cum să le faci față?

Câteva fapte legate de gaze interstinale

Gazul este colectat în două moduri principale. Ingestia de aer în timp ce se mănâncă sau bea poate determina acumularea de oxigen și azot în tractul digestiv. În al doilea rând, la digerarea alimentelor, se acumulează gaze digestive, cum ar fi hidrogenul, metanul și dioxidul de carbon. Oricare dintre aceste metode poate provoca balonare.

De obicei, intestinul conține gaz, care este transportat rapid prin intestinul subțire în colon. Cantitatea de gaz prezentă în mod normal depinde de modul, în care bacteriile colonului afectează alimentele nedigerate, care ating colonul și viteza, cu care trece gazul prin intestine. La persoanele sănătoase, cea mai mare parte a gazului intestinal, care se transmite, este gaz produs în colon și care nu este transferat din intestinul superior.

Definiția gazelor intestinale excesive variază de la persoană la persoană. Unii consideră gazul excesiv ca fiind râgâit, alții să trecerea gazului (balonarea), iar alții simt plinătate în abdomen. Deși toată lumea trece prin perioade cu gaze excesive în organism (în special balonare) doar atunci când simptomele devin cronice, începe să ne deranjeze.

Alimentele, care provoacă exces de gaze în intestin

Alimentele, care provoacă formarea de gaz intestinal într-o persoană, poate să nu-l provoace altcuiva. Produsele și substanțele tipice, care produc gaz în intestine includ:

  • fasolea și lintea;
  • legume precum varză, broccoli, conopidă și varză de Bruxelles (legume crucifere);
  • tărâțe;
  • produse lactate, care conțin lactoză;
  • fructoza, care se găsește în unele fructe și este utilizată ca îndulcitor în băuturi; nealcoolice și alte produse;
  • sorbitol, un înlocuitor de zahăr găsit în unele bomboane, gume și îndulcitori artificiali fără zahăr;
  • băuturi carbogazoase, cum ar fi cola sau berea.

Tulburări ale digestiei, care provoacă exces de gaze în intestin

pancreatită
fot. pixabay.com

Gazele intestinale excesive – eructarea sau balonarea de mai mult de 20 de ori pe zi – indică uneori tulburări precum:

  • pancreatită autoimună;
  • intoleranță la gluten;
  • boala Crohn;
  • diabet;
  • tulburări alimentare;
  • boala de reflux gastroesofagian (GERD);
  • gastroparesis (o afecțiune, în care mușchii peretelui stomacului nu funcționează corect, interferând cu digestia);
  • boala inflamatorie a intestinului (IBD);
  • obstrucția intestinului;
  • sindromul de colon iritabil;
  • intoleranță la lactoză;
  • ulcerul peptic;
  • colita ulcerativa (un tip de boala inflamatorie a intestinului).

Cum să eviți gazele intestinale incomode?

Există multe modalități de a trata balonarea, în funcție de cauza problemei. Pentru a preveni flatulența, încearcă următoarele:

  • Uită-te atent la dieta ta. Dacă conține o cantitate mare de carbohidrați greu de digerat, încearcă să le înlocuiești. Carbohidrații mai ușor de digerat, cum ar fi cartofii, orezul și bananele sunt înlocuitori buni.
  • Păstrează un jurnal în care vei scrie ce mănânci. Acest lucru va ajuta la identificarea declanșatorilor de gaze excesive în tractul digestiv. După ce ai identificat alimentele, care provoacă balonare excesivă, poți învăța să le eviți sau să mănânci mai puțin.
  • Mănâncă porții mai mici, dar mai des. Încearcă să mănânci cinci până la șase mese mici pe zi, în loc de trei mai mari pentru a ajuta digestia.
  • Mestecă corect. Evită să faci orice, care poate crește cantitatea de aer înghițită. Aceasta include verificarea dacă îți mesteci alimentele în mod corespunzător și evitarea mestecării de gumă sau fumatul.
  • Fii activ fizic. Exercițiile fizice ajută digestia si pot preveni flatulența.
  • Încearcă medicamentele disponibile fără rețetă. Acestea includ comprimate din cărbune, care absorb gazul în sistemul digestiv, antiacide și suplimente alimentare adecvate. Este important să ne amintim că aceste medicamente oferă numai scutire temporară.

Gazul excesiv din sistemul digestiv – când să mergi la medic?

Doar gazele intestinale indică rareori o afecțiune medicală gravă. Poate provoca disconfort și jenă, dar este, de obicei, un semn al unui sistem digestive, care funcționează normal. Dacă ai probleme cu gazele intestinale, încearcă să-ți schimbi dieta.

Cu toate acestea, trebuie să vă consulți medicul dacă gazele intestinale sunt persistente, grele sau dacă sunt asociate cu vărsături, diaree, constipație, pierderea în greutate neintenționată, sânge în scaun sau arsuri la stomac.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here